Odata cu raspandirea internetului, cu facilitarea accesului la informatie si dezvoltarea telefoanelor inteligente, societatea noastra si-a mutat canalele de lucru de la fizic la digital, stergand, in acest proces, liniile despartitoare dintre munca si viata personala. In acest fel, s-a creat o problema unica: suntem prinsi intre cerintele spatiului de munca modern (remote, in hub-uri) si cel traditional (biroul companiei).
In trecut, lucrurile erau foarte simple. Munca necesita instrumente si procese speciale. Aceste instrumente se aflau la locul de munca. Astfel, pentru a lucra, faceai naveta de acasa la locul de munca.
Acum, potrivit unui raport statistic din 2015, publicat de GlobalWorkplaceAnalytics.com, procentul persoanelor care lucreaza de acasa a crescut cu 103%, cu aproape 4 milioane, in ultimii 10 ani – sau 2,5% din forta de munca lucreaza de acasa, cel putin jumatate din timpul de lucru.
La prima vedere, acest lucru ar trebui sa simplifice lucrurile. Insa, in schimb, oamenii lucreaza mai multe ore, pastrand, in acelasi timp, ritualul de deplasare spre si de la birou.
S-a descoperit ca epuizarea, stresul si greutatile de la locul de munca, amenintarea generatiei actuale, nu survin de la stilul de viata interconectat, ci, mai degraba, de la faptul ca suntem inca blocati undeva la mijloc, intre vechile si noile moduri de lucru: oamenii merg la birou timp de 40 de ore saptamanal, sefii avand asteaptarea ca acestia sa fie disponibili in orice moment.
In schimb, trebuie sa recunoastem ca la locul de munca, pentru majoritatea adultilor, se afla o parte integranta a vietii. Echilibrul dintre munca si viata poate fi, probabil, mai bine gestionat in cazul in care munca nu s-ar limita la un anumit spatiu.
3 motive pentru care ar putea fi timpul sa dam uitarii spatiului de birou traditional.
1. Spatiile de birouri sunt o pierdere de timp si de bani
Chiar si in era digitala, cresterea costurilor de inchiriere si de mentinere a unui spatiu de birou a fost (in mod gresit) acceptata ca o necesitate de cele mai multe companii. Dar putini oameni iau in calcul costurile ridicate asociate cu timpul pierdut.
In ceea ce priveste drumul catre locul de munca, majoritatea persoanelor calatoresc mai mult de o ora, in fiecare zi catre si dinspre locul de munca. Costul combustibilului, oboseala, stresul, cuplate cu problemele specifice locului de munca: barfa de birou si intalnirile inutile, contribuie la multe ore pierdute, precum si la diminuarea productivitatii cu peste 40% . Multe dintre aceste costuri ar putea fi eliminate sau reduse daca oamenii ar lucra pur si simplu de la domiciliu sau daca ar calatori distante mai scurte, intr-un format de lucru mai flexibil.
2. Mai putin timp la birou = cresterea productivitatii
Pe masura ce tehnologia ne interconecteaza, am ajuns sa fim la fel de productivi chiar daca lucram de acasa. In cadrul studiului SoftChoice, peste 70% dintre participanti au spus ca ar parasi actualul loc de munca pentru o alta companie care ofera posibilitatea de a lucra in afara biroului, 62% adaugand ca de fapt ei sunt mai productivi atunci cand lucreaza in afara biroului, folosind ca argument progresele tehnologiei smartphone-urilor si a cloud sourcing-ului. Un alt studiu realizat de Biblioteca Nationala de Medicina din SUA sugereaza ca lucratorii de la distanta au tendinta de a obtine evaluari de performanta mai mari.
Aceasta tendinta spre o productivitate ridicata este, de asemenea, marcata si de aparitia unor servicii si aplicatii, cum ar fi: Slack, Universal time tracker Toggl, aplicatia de gestionare a spatiului de lucru Evernote si instrumentele de lucru flexibile oferite de gigantul de solutii de management, Salesforce, care nu numai ca au ajutat productivitatea de la distanta, dar au restructurat baza fluxurile de lucru.
Iar aceasta tendinta nu prezinta niciun semn de incetinire. La ultima numaratoare, Slack se lauda cu 11 de milioane de utilizatori activi pe zi si o rata de crestere saptamanala de 3 pana la 5 procente.
3. Flexibilitatea la locul de munca promoveaza echilibrul munca-viata
In timp ce inovatia tehnologica a impulsionat o crestere a fluxului de lucru de la distanta, monolitii corporatisti sunt, de asemenea, campioni, promovand metode non-traditionale, care aduc un echilibru sanatos intre munca-viata pentru angajati. Aceste companii trateaza angajatii mai mult ca mini-companii, in cazul in care, valoarea lor este reprezentata de propria munca.
Echilibrul dintre munca si viata a devenit o preocupare de baza a culturii de birou. Intr-un studiu recent, la care au participat 1.700 de angajati, realizat de furnizorul de servicii SoftChoice, 75% din cei chestionati au spus ca lucrul de la distanta le-a permis sa-si pastreze angajamentele sociale si personale, ceea ce a dus la o mai buna echilibrare a vietii.
Un studiu comun realizat de Working Mother si Morgan Stanley arata ca femeile care nu au flexibilitate la locul de munca sunt mai pesimiste cand vine vorba de perspectivele de cariera, indiferent de venituri, titlu sau ocupatie.
Marile companii au inceput sa acorde atentie acestei probleme. Humana, Apple, GE, IBM, si multe altele permit angajatilor sa lucreze de la distanta. Netflix este un alt exemplu care a creat recent agitatie atunci cand a introdus concediul parental lucrativ nelimitat cu plata pentru personalul sau. Fast retailing, compania-mama a lanturilor de magazine la nivel mondial, inclusiv Uniqlo, recent, a inceput testarea saptamanii de lucru de patru zile pentru un procent semnificativ din angajatii sai. Acest efect de domino este rezultatul natural al companiilor mari, care si-au dat seama ca valoarea principala nu sta in structura furnizata de spatiul de birouri, ci in angajatii sai.
Este posibil ca biroul sa nu dispara cu adevarat. La urma urmei, o cultura corporatista, cu activitati de team-building si feedback, poate ajuta angajatii sa se simta conectati cu membrii echipei lor, in timp ce impartasesc din scopul si valorile companiei. Spatiile de birouri pot rezista pentru ca avem nevoie de un loc unde sa spunem glume si sa radem, sa impartim masa de pranz si sa vorbim despre problemele noastre. Dar fluxul nostru de lucru a fost modificat de evolutia rapida a tehnologiei si calea noastra spre productivitate si spre o viata personala mai buna depinde de capacitatea de a ne adapta la un proces de lucru mai flexibil, mai putin finit. Si asta ar putea insemna sa lasam in urma munca de birou.
